13:49 ma enerveaza maxim cand filmul prost la care ma uit sambata dimineata nu se termina in acelasi timp cu ritualul meu de pregatire de iesit din casa

15:30 caut doar sa ma plang, dupa cum zice crazy stalker dupa ce imi citeste blogul si imi ofera solutii pe care nu le caut

17:48 eu doar mers si teleportare stiu

10:03 muzicaaaaaa si superb clipul

11:25 chiar si pachetul de biscuiti a simtit ca am nevoie de umpic extra azi

14:27 ratasem secunda verii de la blaziny #2024

15:27 si-a facut vola rebranding and now i can not unsee the face

alexandra a vazut aceeasi fata si in alte logo-uri, iar bogdan s-a plans ca L-ul nu urmareste cercul in care este incadrat zambetul

17:35 Neversea Kapital ar putea fi Nevercity, right?

18:47 cateva lucruri la sala ca asa cum ma bucura lucrurile mici, tot alea la fel de mici ma si calca pe nervi de nu mai pot

cum ar fi, doamne fereste sa te dai cu vreo crema pe picioare inainte sa tragi colantii pe tine

cum naiba sa fie vestiarul gol si tu sa vii langa mine? langa usa de langa usa mea? cum?

si nu mai pot, frate, sa car geanta aia dupa mine. vreau un locker doar al meu in care sa mi las adidasii. sticla cu apa pentru apa, sticla fara apa pentru proteina, sosete, prosopel, portfard, am ajuns sa mi car totul in diminutive, poate, poate vor cantari mai putin

00:14 a wise woman once said: if you can’t convince, confuse

11:55 andrea vanzo are turneu in europa, stiu ca nu va pasa

13:56 mai jos:

alexandra: deci vreti ceva de la dm?

bogdan: o zi mai buna, dar sa fie ieftina

20:12 eu, dupa pranzul meu de azi format dintr un ou fiert, fasole rosie si pastai, am tras concluzia ca e imposibil sa fii nefericit si slab, in ordinea asta. pentru ca daca esti nefericit si mai si mananci mancare “sanatoasa”, o iei razna.

11:09 s-a dus si o treime din vara asta care abia a inceput

17:05 va dati seama ce am ajuns daca gustarea mea dintre pranz si cina e formata dintr-un ou fiert si niste red beans?

18:21 na comportament de copil preferat in perioada asta

10:50 Unul dintre cei doi infractori care au dus apariția termenului de „Sindromul Stockholm” a murit. Povestea jafului din 1973

15:17 am furat doua melodii de la jebeleanu – aici si aici, va povestesc diseara

15:24 si niste energie si motivatie de la antrenorul meu preferat

17:40 muzica dubioasa

21:21 sunt zilele astea, zile de luni se numesc, cand mi-e atat de lene incat dupa ce ies din baie si tre’ sa mi fac parul cu peria rotativa, mi-as dori sa stau lungita, trantita pe pat si cu o mana sa incerc sa intind parul pe pat cu peria si sa sper ca fac ce trebuie. nu mi dau seama daca voi vedeti ce vad eu

23:02 am fost la sibiu si mi-a placut

15:20 recomandare earplugs

13:00 la oua si unt in sibiu laptele vegan inlocuieste laptele normal in preparate fara fee aditional

20:00 la aceeasi cafenea, dar am uitat sa va zic, ca na, se intampla multe, barista-ul ma intreaba: ce inseamna litmose? imi vazuse stampila de pe mana, atata mi-a trebuit, doar sa ma intrebe, ca puteam sa vorbesc o ora. eram si sunt asa de incantata de litmose si tot ce inseamna incat as putea sa povestesc si sa nu ma mai opresc.

ii spun ca e un cuvant format din inceputul a trei cuvinte, insa nu imi mai aduc aminte care sunt cele 3 cuvinte, erau notate intr-un notes, l-am pierdut si nu mai stiu de la ce am pornit. dar ca e un blog. si incerc sa scriu in fiecare zi si sunt aproape la 2000 de zile de la pandemie si atat. si ca na, postarile mele nu sunt prea deep. mai scriu cate e ora, ce mananc si muzicaaaaaa. va dati seama ca l am plictisit maxim 😂😂, glumesc sau nu, dar in 3 minute zici ca am facut o prezentare de marketing pentru litmose.

13:38 bine ca mi-am luat seminte de chia cu mine, dar mi am uitat mouse, mana mea dreapta practic

00:43 ce am inteles eu din iona lui purcarete azi au fost urmatoarele:

• e teribil sa fii constient ca nu ai cale de scapare, ca s-a terminat
• e greu de simtit actul artistic intr-o alta limba. ce-i drept, eu si cand vine vorba de muzica, tot pe cea romaneasca o traiesc
• in fiecare dintre noi este iona si noi la randul nostru suntem intr-un bula pe care de multe ori nu vrem sa o spargem si sa trecem mai departe pentru ca aici ne stim si ne cunoastem sau pentru ca ne e teama sa dam din pereti jos si sa vedem care este realitate – fie cea care ne inconjoara, fie cea din noi
• si mai era o chestie la care m-am gandit in timpul spectacolului, dar nu sunt obisnuita sa notez lucruri pentru ca am impresia ca le voi tine minte, insa nu e asa. asa ca am uitat-o, cu toate legaturile pe care am crezut ca le am facut, nada