Category: Uncategorized

#1680

17:28 sa mergi la sala e ca si cum ai deschide un kinder surprise. Oare la receptie e doamna care nu saluta sau tipul ala overly excited ca e la munca? E cumva si israel si trebuie sa ma pregatesc pentru o conversatie in limba romana care vine cu explicatii sau poate e tipul din america care vorbeste incet si trebuie sa-l intreb de doua ori ce a zis, blonda care mereu ocupa aceleasi aparate ca si mine si tre sa mi schimb programul sau poate tipul care ma intreaba mereu cand ma vede pe scara, “dar la ce etaj vreti sa ajungeti, doamna?” Ah, si sa nu uitam de tipa care sta cate 5 minute per aparat, dar trece pe la toate. Sau de tipa care imi ia scara la limita si are antrenament de o ora

#1676

09:40 doua poze primite ieri care m-au facut sa zambesc

Alex a adoptat un nacho patat

Am si eu un nepotel plin de iubire

12:44 cea mai mare realizare a acestei luni, pana acum, este ca nu am mai baut energizant 🤞. Dar nu e timpul pierdut 🫣

15:07 da’ ce am zis??

16:21 bucuria sta si in ce i-ai spus lui bogdan sa iti ia de la luca / carrefour / magazin, dar mai ales in ce si-a luat el si e o totala surpriza

00:26 mi au trecut prin cap doua ganduri la cele doua piese de azi, doua mai subliniate asa, ca ganduri au fost multe, va dati seama, nu se opreste capshorul asta nici noaptea. Nu va zic de piese, poate maine. Doar de ganduri. Ca oricum sunt lucruri general valabile.

Parerea mea este, asta ca sa nu fiu radicala cum sunt de obicei cand imi exprim o parere, este ca oamenii maturi, adultii, cei care sunt capabili sa faca un copil si sa l sustina, astia, da, ar trebui sa l faca dupa ce ei isi rezolva traumele principale. Pentru ca totul va trece mai departe si isi va gasi casa in sufletul urmator, iar suferinta altuia nu trebuie sa ajunga suferinta ta.

Iar in a doua piesa, a fost un moment de slabiciune al unui personaj care a spus “vreau la mama”. Vorbim de un personaj matur, abia nascuse si era atat de speriata ca voia doar sa fie langa mama ei. Si m-a lovit. Eu una nu am mai zis asta de mult timp, de foarte mult, dar imi aduc aminte sentimentul care ma destrama pe dinauntru, cum se simtea sufletul meu cand ajungeam sa spun cuvintele astea. Era de rau. Dar in acelasi timp imi aduc atat de bine aminte si sentimentul care ma elibera si vindeca atunci cand ajungeam langa mama. Cea mai vie traire este cea de sambata dimineata, aveam vreo 10 ani sa zic, ma trezeam si ma durea capul, parca bolnavicioasa am tot fost, m-am mai vindecat de cand cu plecarea de acasa, ma bagam langa ea in patul alor mei si ma lua in brate si respiram la pieptul ei. Imi trecea durerea in cateva minute. Era cald si imbratisarea ei era cel mai vindecator moment.

Vorbesc la trecut pentru nu mai fac asta. Mama cumva a devenit pisi intre timp, mai toti ii spunem asa, si oricat de alintata ar suna, parca pierde din dulceata. Si parca se transforma intr-un suflet egal si nu in unul care are grija de tine. Si pe langa toata redenumirea ei, ar mai fi un lucru, acela de cum ne-a invatat sa fim independenti, sa avem singuri grija de noi, sa stim cum sa procedam in situatii diferite, cum sa vorbim, cum sa nu avem nevoie sa fugim la pieptul ei atunci cand ne lovim de o problema. Doar ca dupa seara asta cred ca las putin garda jos si ma intorc la vindecare.

#1675

15:10 bine ca mi-am luat 10 pachete de guma pe care le tin acasa in bucatarie si nu cu mine, in geanta

22:43 nu am fost in stare nici sa mi termin asa zisa recenzie de aseara, daramite sa mai scriu una alta. Ce sa zic, probabil am mancat mai bine si de asta am energia iar sus. Cateodata si pofta de viata imi mai da cata putina. In plus, la mine se apropie craciunul, vad numai auriu in fata ochilor. La voi?

22:45 azi am fost la mobila si durere. Si desi nu avem asteptari, mi-am recapatat increderea in comedie. Un text grozav, vreau sa citesc si piesa, iar regizorul pare ca are si “Parinti” in bucuresti, la metropolis

22:47 am si doua ootd uri de toamna friguroasa spre iarna calduroasa

23:39 nu stiu de ce imi place, dar imi place #music

#1674

12:01 daca cautati papuci de casa, cautati si la primark

12:30 pe site-ul teatrului metropolis, cand dai skip la numarul de telefon, ti se spune ce sa faci. Sau ce trebuie.

15:15 ii zic lui Gabi, nu am mai fost la sala de vineri, pur si simplu am o perioada, dupa vreo 3 ani, ce-i drept, in care nu imi mai pasa, pur si simplu nu imi mai pasa.

vezi, tu, Florina, la sala e cald si acasa e frig.

21:58 nu ma ajuta sa spun “ti-am zis eu” daca omul caruia i-am spus asta nu va intelege, de fapt, ce s a intamplat. Sunt recunoscatoare cand simt ca e acelasi mesaj, concluzie, idee in ambele capsoare chiar si fara validare verbala

22:01 revenind la teorema, regia – acest jebeleanu de care s-a tot vorbit toata ziua, pe drum spre tnb aseara am ascultat niste lana del rey. Inca ma fascineaza vocea ei cand imi dau din rabdare si ascult piese mai vechi. Si nu stiam ce se va intampla, de fapt, in general nu citesc despre piese inainte. Imi place sa ma surprinda during the act si imi place sa le inteleg dupa, citind despre ce am vazut.

Asa ca, vreau sa va spun ce am citit despre teorema azi si pana la ce informatii m-am dus. Pentru ca ar fi in zadar sa va spun cat de superb, cinematografic, nou, suprinzator, metaforic, vizual, a fost totul. Dar va pot spune ca a fost o piesa cu ceva mai putine replici, ca au fost doar monoloage si desi personajele nu comunicau intre ele verbal si nu raspundeau unul altuia, povestea s a legat mai bine ca multe altele in care se vorbeste cat pentru o sala intreaga.

O piesa de genul asta iti arata cat de slaba a fost Nora de cu o seara inainte. O piesa de genul asta iti deschide inca 10 lead uri de arta sub diferite forme pentru ca te face curios si vrei sa intelegi mai mult de unde a plecat totul, iar pe parcurs te pierzi printre atatea minunatii.

Teorema nu are o piesa de teatru scrisa la baza, ci un scenariu scris de Pier Paolo Pasolini, un intelectual italian gay extremist, care in 1968 traia intr-o Italie comunista. A scris si regizat Teorema, a luat premiu pentru film, imediat i-a fost retras ca mai apoi sa fie interzis in italia.

7 ani mai tarziu este omorat cu brutalitate langa plaja din ostia, iar in 2023 a fost redeschis cazul mortii sale pentru ca inca nu au gasit criminalul.

Regizorul traieste de 11 ani in Franta si are propriul teatru deschis alaturi de partenerul sau.

22:05 TIL

FUBU – for us, by us

#1673

16:14 nu ca am vrut sa merg in mall, dar a trebuit si am stat o ora si mi-am dat seama ca oamenilor le place sa mearga la mall

18:36 ai zice ca ai o saptamana intreaga sa asculti discover weekly ul si chiar ai, dar daca nu incerci sa l asculti, uite asa vine iara luni si se reseteaza.

21:21 mi-a placut mult teorema, dar mai astept o zi sa se aseze si revin