16:44 nici nu a trecut bine vara, ca deja mi s-a facut dor de ea. oricum, in asta de anul asta abia daca am tras aer in piept de doua ori si dusa a fost
21:21 aseara am fost la PAM la comedie (a inceput si pentru noi stagiunea, da) si a fost o nebunie de piesa. Pe alocuri putin cam haos, insa actrita principala superba, crazy superba cum am descris o rominei, e altceva, si se vede ca e alex bogdan in spate, mi se pare ca ii descrie perfect discursul si prezenta
19:42 si voi faceti un check in cu fratii vostri cand vine vorba de vorbit cu parintii?
01:31 overall, cand vine vorba de sum up, nu stiu cum sunt altii, dar eu raman in minte doar cu lucrurile bune care s-au intamplat. Si cu oamenii aia tot buni
22:37 intodeauna sunt foarte mandra de mine cand imi reusesc lucruri mici, aha-uri de care nu am fost constienta toata viata si pentru care ma felicit acum constant. Cu o urma de regret totusi, ca de ce nu am reusit mai devreme. (Vorbim de ganduri, de lucruri pe care le asimilez sau de care acum imi dau seama, nu de case sau masini)
Asta ca vibe in care ma tot regasesc in ultimul timp.
Asa ca astazi am fost doar trista. Nu pentru ca am mancat prost la pranz, nu pentru ca fusta a fost patata, nici macar ca nu mi-a iesit din prima un task, nici pentru ca am fost iar pe fuga la sala sau ca sunt zile, perioade in care corpul meu oboseste. Ci pentru ca pe cat de mult m-au bucurat oamenii pe care i-am cunoscut in weekend, ok, nu toti si ok, nu toti in aceeasi masura, pe atat m-au speriat si intristat altii astazi. Si e greu sa fii echilibrat si cand treci de la o extrema la cealalta, dar si cand trebuie sa-i intelegi pe toti.
Iar cand dispar cu totul, iara vorbesc de cei buni, tristetea se transforma in amorteala cu urme de durere.
15:12 au fost aproximativ 24 de ore fara semnal la telefon si electricitate si la ce ma gandeam inainte sa ajung la semnal era ca mi e frica de responsabilitatile cu care vine semnalul la telefon
22:07 cea mai lunga zi. Am mers cu pluta electrica
si apoi hiking de 30 de minute pana aici, Observatorul Bunea
Am asteptat si am vorbit in soapta
Am notat si desenat
Am stat langa foc si am mancat
Am mers pe jos si cu masina
Am vazut lacul Pecineag si ciuperci salbatice
De ce a fost cea mai lunga? Pentru ca de la ora 14, duminica, am stat fara semnal la telefon. Iar seara in observator fara electricitate. Pana azi, luni, ora 13, sa fi fost.
Am facut poze. Nu au aparut notificari. Am lasat telefonul in cealalta camera, nu era nimic ce putea “sa apara”. Si oricat de anxios ar putea deveni sa iti imaginezi ca oamenii au nevoie de tine si tu nu poti fi acolo, pe atat de liber isi ia creierul cand realizeaza ca orice ar face, semnal nu se face
Asta pe langa tot timpul castigat din the usual scroll si google. Cat aveti la screen time? Saptamana trecuta am fost la un average de 3h. E mult 3h. E mult din alea 16 in care sunt treaza si 8 pe la birou.
Am fost mai atenta la soare, la cafea, la mine. Stiu ca am fost mai calma, stiu ca nu m am grabit si ca la 9 jumate dimineata eram deja pe traseu, uitandu ma cand la carare cand in jur.
Dar cred ca cel mai misto lucru au fost tot oamenii, astia buni pe care ii are locul si pasionati de ce fac. Care iti intaresc increderea in bunatate si iti umplu sufletul cu fericire.
22:19 am numarat 13 vineri de vara. Doar 5 am fost in afara orasului, deci au ramas 8 in bucuresti ( yes, a lot of math), dar ce vreau sa zic este ca au fost prea putine seri de vara in orasul asta care imi place in acest interval si ca well, uneori timpul trece prea repede