09:09 la ce m am gandit azi noapte pana pe la 2 cand am reusit in cele din urma sa adorm. Ca woody allen poate chiar a scris cartea aia doar ca sa spuna partea lui de poveste in ceea ce o priveste pe mia farrow. Ca mai am niste adidasi pe la mama, ca nu am mancat de mult un sandvis clasic dar si cu legume, ca trebuie sa mai arunc din haine, ca ar trebui naibii sa ma duc sa mi scot diploma de la facultate si ca ar trebui sa mai comand un ramazzoti amaro
12:55 astazi am aflat ca la rmn ai optiunea de a te folosi de taxa de claustrofobie
13:43 am mai invatat ceva de la Woody
15:26 eu venind de la notar
17:26 ootd cu flori si cu phew
17:51 stiu ca e miercuri, dar se simte ca joia viitoare gen
23:23 si mintea a preluat corpul si totul se simte atat de greoi ca e nevoie de ajutor sa le mut pe ambele din realitate in vis si din vis in realitate. 6 martie 2024
14:58 mi-am dat seama ca sunt dependenta de guma de mestecat acum 15 minute cand am trecut printr-un mini moment de panica si ma gandeam doar la faptul ca as avea nevoie de niste guma ca sa imi pot pastra calmul
15:32 nu mai vreau sa vad oameni. imi vine sa ma duc intr-o pestera si sa raman acolo vreo 2 saptamani. sa nu mai aud de oameni si intamplari.
19:28 hai sa va povestesc ceva scurt, dar in multe cuvinte. Ca na, aici pe blog pozele ocupa spatiu, nu cuvintele. Si pentru ca pe cat de simpatica a fost ziua de ieri, pe atat de bleah asta de azi. Plus momentul de panica. Lasa, Florina, cafeaua.
Revenind la ce vreau, de fapt, sa zic, dar fara sa omit sa transmit totusi starea de spirit, ei bine, ajung la sala, nu se uita nimeni urat la mine ca stau langa cosul ala cu protectii albastre si incerc sa mi le pun peste incaltari, asa cum mai au unii obiceiul sa faca, in loc sa mi spuna ca s au pus in spatele meu si ca se asteapta sa le aud respiratia, ba chiar ma lasa un domn sa-mi fac check-in-ul inaintea lui, zic, mama, cat noroc pe mine sa dau de unul dintre cei 10 gentelmeni in viata din bucuresti.
Urc scarile alea rulante, dar care nu au mers niciodata si nici nu vor merge, strabat holul, sala, ajung in vestiar si zic sa ma duc mai in spate ca pe aici sunt o multime de trupuri bine lucrate cu care as vrea sa nu ma intalnesc. Spate, stanga sau dreapta? Am geanta pe umarul stang deci mai bine stanga ca sa o si las rapid jos. Deschid un vestiar care parea ca se afla intre mai putine vestiare ocupate – da, poti vedea asta daca te uiti la butoanele alea daca sunt apasate sau nu, alea de pe usi, da. Deschid, dau sa pun ceva acolo, nu mai stiu ce, posibil telefonul. Cand, din spate, apare o tanara domnita care vine si deschide usa dulapiorului care se afla exact sub usa dulapiorului pe care il deschisesem eu. Si nu am inteles ce se intampla, asa ca am luat ce am lasat jos si m am mutat vis a vis.
17:07 mi se face dor de multe, dar acum cel mai dor imi e de plaja
20:15 stiam ca o sa fie o zi buna de azi dimineata cand la papsh am primit cafeaua din partea casei. Si pentru ca in seara asta mananc in sfarsit omelette au fromage ❤
22:32 dupa o baie “relaxanta” cu spalat pe cap, masca, scrub, etc, apoi cremuit, pieptanat, uleiat, uscat, coafat, am nevoie de inca o baie relaxanta
12:02 am acest fost coleg de meditatii la romana din clasa a 12-a. Ne vedeam o data pe saptamana, stateam cate 2 ore impreuna uitandu ne in gol sau intrebandu ne ce ne pica la bac. Cred ca ne a picat basmul si cred ca amandoi ne am descurcat destul de bine asa ca uitatul asta in gol supravegheati a functionat. Dar nu asta vroiam sa zic. Ci faptul de 1 martie, 1 ianuarie si florii primesc un mesaj cu urari de la el. Unul personalizat. Nu e mass, cum o ardeam pe yahoo si nici spam sa intre in junk, e tintit spre mine. Sau cine stie cate colege de meditatii o mai fi avut. De intalnit, nu prea. Doar din intamplare, intr-o cafenea, la un moment dat.
Si ieri, cand am primit mesajul de 1 martie, ma gandeam, oare care e rostul oamenilor de genul asta in viata altui om? Caci pare ca nu au un impact prea mare. Insa faptul ca un mesaj random out of nowhere te face sa zambesti intr una din zilele astea in care inca esti in viata, parca incepe sa cantareasca mai mult si sa-i gasesti rostul. Chiar daca interactiunea noastra va ramane pe sms, de 3 ori pe an.
00:00 la multi ani, mouse
00:59 amir: decat sa mi para rau, mai bine sa imi fie rau (vorbind de mancare)
12:42 vantul noaptea in valencia este ceva infricosator rau de tot. Stiti scenele alea din filme care anunta ca se va intampla ceva rau de tot? Alea care sunt mai mult intunecate decat luminate. Alea in care se aude doar vantul si o respiratie greoaie. Noroc ca soarele ziua in valencia este asa ca as fi ramas cu traume
LITMOSE 